Diverticuloza este o formațiune sau mai multe formațiuni dezvoltate în tractul gastro-intestinal (în special în colon), asemănătoare unor pungi, numite diverticuli. Aceste formațiuni se dezvoltă în urma slăbirii musculaturii peretelui intestinal și adesea este asociată cu o alimentație săracă în fibre.

Simptomele diverticulozei:

- alternanță între constipație – diaree,

- spasme abdominale.

Această afecțiune este adesea asimptomatică, finnd descoperită întâmlător. Însă la aproximativ 20% din cazuri pot prezenta diverse simptome provocate de stagnarea îndelungată a excrementelor și a alimentelor în intestine. În cazul în care diverticulii și zona acestora se inflamează (diverticulită), apar disfuncții în eliminarea excrementelor, spasme abdominale și febra.

Factori favorizanți:

- alimentația lipsită de fibre sau săracă în fibre vegetală.

Cercetările au arătat în unanimitate, că prezența fibrelor vegetale este absolut necesară în menținerea sănătății, în special în funcția optimă a tractului gastro-intesinal.

În alimentația lipsită de fibre, sau săracă în fibre, se pot forma o serie de boli, cum ar fi:

- constipația cronică,

- obezitatea,

- diabetul zaharat de tip 2,

- dislipidemia,

- diverticuloza și diverticulita (inflamarea diverticulilor),

- polipi intestinali,

- cancer de colon.

Recomandări alimentare în diverticulită (inflamarea diverticulilor):

Pe lângă medicația prescrisă de medicul specialist, este recomandată să fie urmărită un regim alimentar, care să protejeze și să susțină funcția intestinală.

În primele 2-3 zile se consumă alimente lichide, lipsite de fibre:

- zeamă de legume fierte,

- zeamă de compot (fără zahăr),

- sucuri proaspăt stoarse și strecorate în cantități mici),

- ceaiuri neîndulcite.

În următoarele zile se consumă alimente sărace în fibre, preparate în formă de pireuri (necondimentate):

- cartofi fierți și pasați, cu puțin adaos de lapte sau unt (dacă alte afecțiuni nu exclud cartofii sau laptele),

- măr sau piersici răzoliți (fără coajă),

- morcovi, dovlecei fierți și pasați,

- supe crem de legume (exclus leguminoase: mazăre, fasole, linte, etc).

După ameliorarea simptomelor se vor introduce treptat alte alimente (condimentate ușor):

- cartofi fierți, asezonat cu puțin ulei de măsline și câteva frunze de legume,

- orez fiert cu legume (în cantități mici),

- paste cu sos de bulion,

- supe de legume,

- smoothee-uri,

- ou fiert,

- pâine albă (nu proaspătă sau prăjită puțin),

- carne de pui, curcan, porc, pește (în cantități reduse),

- iaurturi, chefir, în cantități mici: brânză, cașcaval, cremă de brânză.

Doar după 3 – 4 săptămâni se vor trece treptat la integrarea altor alimente, astfel situația poate impune consumul unor suplimente nutritive. Introducerea altor alimente se va face treptat, corelată cu toleranța individuală:

- legume: salată, țelină, roșii, gulie, conopidă, brocoli, sfeclă roșie, spanac,

- leguminoase: fasole verde și mazărea în prima fază doar sub formă de pireu,

- fructe: vișine, cireșe, pere (adesea fără coajă), portocale, pepene (fără sâmburi),

- pâine integrală, secară, graham,

- fulgi de ovăz cu iaurt sau lapte.

De evitat:

- cacaoa în orice formă (lapte cu cacaoă, ciocolată, prăjituri, etc),

- mezelurile,

- banana,

- cantități mari de orez și de cașcaval,

- condimentele tari: ardei iute, muștar, hrean, chili,

- usturoiul și ceapă să fie consumate neprăjite, în cantități mici,

- fructele cu semințe mici (căpșuni, mure, zmeură, kiwi) se pot folosi doar în formă de suc proaspăt stors,

- cerealele (în special preparatele din grâu),

- leguminoasele: fasole uscată, mazăre uscată, linte, soia,

- oleaginoasele: mac, arahide, alune, nuci, semințe de in și de susan (doar în forme prelucrate, de ex: unt de arahide, cremă de alune, lapte de migdale),

- alcoolul,

- apa minerală carbogazoasă, răcoritoarele (sucurile) din comerț,

- alimentele fripte, prăjite,

- alimentele cu grăsimi (unt, untură, carne grasă, carne cu piele, lapte și lactate nedegresate, smântâna, sosurile de gen ketchup, muștar, maioneză).

 Trebuie redus efectul de balonare ale fructelor și a legumelor, prin:

- aruncarea apei în care se fierb leguminoasele (fasole, mazăre),

- opărirea,

- decojirea,

- sărarea,

- răzolirea, mărunțirea, pasarea.

Recomandări de stil de viață:

- 5 – 6 mese regulate pe zi, dar în cazul inflmației acute se poate ajunge și la 6-8 mese pe zi,

- consum suficient de lichide, în reprize mici,

- activitate fizică regulată (plimbare minim 30 minute pe zi),

- crearea unui program regulat de eliminarea excrementelor prin scaun și urinare.

În cazul diverticulozei recomandările sunt similare cu cele recomandate în cazul diverticulitei, cu diferența că alimentația se normalizează pornind de la starea actuală a persoanei, ridicând treptat, direct proporțional, consumul de lichide cu consumul de fibre.